Experimentul 141 sau asumarea …iresponsabilă a responsabilității

Ce să fac? Bogdan Niculescu Duvăz a spus că este grav că, într-o perioadă de 10-12 ani, Legea învăţământului să sufere 140 de modificări şi niciuna dintre schimbări să nu fie lăsată câţiva ani pentru a putea fi concludentă.

Într-un sistem de educaţie, ciclul cel mai mic pentru orice fel de experienţă, ca ea să fie cât de cât concludentă, trebuie să fie de cinci ani. Orice experienţă trebuie să aibă zece ani ca să producă efecte.

Duvăz crede că o nouă lege nu se poate aplica de la 1 septembrie şi are nevoie de cel puţin un an de pregătire.

"O soluţie adoptată în două săptămâni, prin asumarea răspunderii, este o greşeală. Cel mai normal este acest cod al educaţiei să fie adoptat prin dezbatere parlamentară. Oricum, o nouă lege nu se poate aplica de la 1 septembrie, este nevoie de cel puţin un an de pregătire", a concluzionat purtătorul de cuvînt al PSD . Știrea a fost preluată fragmentar de pe agențiile de presă.

Se pare că, încă o dată, în România, faptul de a face ceva cu orice preț (politic vorbind) prevalează (disprețuitor) asupra celuilalt fapt, de a face, într-adevăr, ceea ce trebuie. După declanșarea scandalului diplomelor de la Spiru Haret d-na ministru al învățământului a luat brusc decizia de a reforma învățământul românesc, sub orice formă și cu orice preț. Hotărâre care  va afecta într-un viitor mai apropiat decât ne-am dori, câteva milioane de români: elevi, părinți, cadre didactice.

Ce se preconizează? Din ceea ce am citit până acum și mă refer la comunicatele date de diverse „părți” implicate în discuțiile zilnice care ne țin (chipurile) la curent cu ceea ce se întâmplă, „pachetul de legi pentru educație” ar urma să pună capăt degringoladei existente la toate nivelurile.

Asta s-ar întâmpla prin:

  • obligativitatea frecventării grupei pregătitoare de la grădiniță,  pentru care vor răspunde autoritățile locale. Nu prea se întrevede cum se va realiza asta, în prezent sau viitor, când numărul copiilor de această vârstă depășește cu mult capacitățile grădinițelor de oriunde.
  • păstrarea structurii actuale a sistemului de învățământ românesc (și bănuiesc că asta se întâmplă fiindcă o astfel de decizie – schimbarea majoră a sistemului – e  pur politică și nimeni nu vrea să și-o asume. Oricum, nu s-a demonstrat că schimbarea ar fi benefică.)
  • învățământul obligatoriu și gratuit până la finalul liceului. Asta ar fi un pas înainte și unul și jumătate înapoi dacă ne luăm după sumele pe care le cheltuie anual părinții cu manualele „gratuite”  care ….se cumpără (și alte, multe, gratuități care se…plătesc).
  • admiterea în sistemul liceal fără examen  ci doar pe baza mediei claselor V- VIII și cu anumite evaluări ( tot de tip PISA ni se sugerează).
  • bacalaureat cu o altă structură, cu doar 3 probe scrise, axat demonstrarea competențelor și pe opțiunea elevului + un examen de utilizare a calculatorului.(momentan nu-i văd relevanța fiindcă elevii – 90% – știu să utilizeze calculatorul  la finalul liceului). Și acest fapt e discutabil ținând cont că se preconizează o serie de evaluări tip PISA despre care eu, ca profesor, doar am citit și pentru care elevii români nu prea au cum să fie pregătiți într-un timp scurt (și nici mai lung). Puține cadre didactice au fost pregătite, la rândul lor, pentru astfel de evaluări.
  • ore mai puține: 30 la liceu și doar maxim 22 la gimnaziu.
    • Aici ar fi multe de spus. Care dintre ore  vor dispărea? Se va renunța cumva la orele de chimie, fizică și latină (la gimnaziu) sau la educație plastică, educație muzicală și dirigenție? Dar la liceu? Vor fi scoase orele „opțional – obligatorii” care completau… frumos catedrele? Sau altele? Ce se va întâmpla cu orele de educație fizică? De ce nu vor fi afectați în nici un fel titularii? Fiindcă vor fi mai puțini suplinitori? (calificați sau necalificați).
    • Cu alte cuvinte problema s-ar putea rezolva prin creșterea normei didactice (de la 16/18 la 20/22), prin trimiterea titularilor pe la vreo 2,3 școli (ținând cont și de comasarea claselor cu puțini elevi) în același timp cu ieșirea multor  suplinitori din sistem. În mediul urban. În mediu rural lucrurile vor sta la fel de prost. Titularii sunt puțini și acum (fiindcă nu prea au pe ce să fie titulari), elevii sunt puțini, comasarea n-ar rezolva mare lucru iar soluția la care se va apela va fi: ……suplinitorul.

 

  • probe de evaluare pentru elevi la trecerea dintr-un ciclu în altul care să evalueze deprinderile/competențele acestora și nu cantitatea de informație care-i făcea pe unii „tocilari” și pe alții  mediocri sau „buni de nimic”. Existența unui fel de fișă prin care viitoarele cadre didactice să ia cunoștință de nivelul la care a ajuns elevul fără ca acesta să fie supus vreunor presiuni. Lucru care mi se pare lăudabil dar, momentan,  irealizabil în sistemul nostru de învățământ.
  • eliminarea tezelor cu subiect unic. Acest punct ar beneficia de o bilă albă întrucât a dat peste cap și ceea ce mai era bun în sistem în ultimii săi ani de aplicabilitate.
  • înființarea colegiului profesorilor si elaborarea unei carte a autonomiei școlare. Colegiul ar urma să  analizeze şi să sancţioneze cazurile de indisciplină şi imoralitate printre cadrele didactice iar carta autonomiei școlare să definească limitele …puterii instituției de învățământ. Deși e lăudabilă inițiativa propusă, faptul că toate prevederile acestora ar urma să fie definite ulterior (eventual la …paștele cailor) le face …utopice. Mai ales că fiecare știe cum se derulează astfel de proiecte în învățământ.

Una peste alta se prevăd schimbări majore care ar urma să fie puse în practică de la…Ați ghicit ! 1 septembrie 2009. Fără ca legea/ legile să fie votată/e de Parlament fiindcă ar dura cel puțin până la finalul actualului mandat. Cine să se ocupe de legi ale învățământului? Fără prea multe dezbateri fiindcă ne-am împotmoli. Parlamentarii nu cunosc cuvântul „dezbatere”. Fără ca cineva să fi făcut până acum vreun studiu de impact (vorbim din nou de copii – primii pe care se experimentează orice, părinți și cadre didactice) și fără ca cineva să prevadă, să discute, pe ce perioadă de timp ( termen scurt, mediu, lung) se vor aplica noile …legi, ce efecte se așteaptă de la aplicarea lor, etc

În fond aceste ultime probleme sunt cele mai importante. Când ar urma să se vadă primele schimbări? Peste 4 ani de mandat? Peste 12 ani când cel puțin o generație va finaliza studiile pe noul sistem? Sau vor veni (curând) alți miniștri care vor demara alte reforme nemulțumiți de ceea ce a făcut D-na Andronescu. (Vezi cazul Miclea. Cât a fost ministru n-a făcut nimic și acum dă sfaturi și propune proiecte. Deștept omul !)

Este profund îngrijorător faptul că, în  învățământul românesc nu lăsăm acele minți luminate (bănuiesc că există destule)  să realizeze o reformă realistă, de lungă durată, lipsită de implicarea politicului și cu estimarea cât mai corectă a unor rezultate cuantificabile. Și asta pentru că aceste legi nu se vor aplica unor …mașini, ci unor oameni.

Și mai îngrijorător mi se pare că guvernul vrea să-și asume răspunderea:

Aplauze pentru asumare.  „- Facem pachetul acesta de legi. Vi le prezentăm. Ieșim în fața Parlamentului (de paie)  și  țării. Declarăm  plini de generozitate și (falsă) responsabilitate că ne asumăm răspunderea și… iată!  Aveți legi ale învățământului. Restul e poveste. Nu prea ne interesează finalitatea lor. Probabil fiindcă nu vom mai fi la guvernare și s-a demonstrat că nu are ce să ni se întâmple. Așa că putem să mai experimentăm. De 20 de ani facem asta și putem s-o mai facem.” Cam așa va arăta monologul guvernamental pe la sfârșitul lui august și începutul lui septembrie.

Adică, după ce 20 de ani nici un guvern sau parlament n-a fost în stare să facă reforma învățământului acum o facem de dragul de a o face. Ca PSD -ul lui Vanghelie să aibă cu ce se lăuda. Ca ministrul PSD – ului să aibă la final de mandat sau la următoarea remaniere aplombul să spună: eu am făcut reforma. Ca Geoană să mai iasă la rampă cu vreo conferință de presă.

Nimănui nu-i pasă că sute de mii de elevi vor fi iar subiect și obiect de experiment: nr. 141. Toți sunt prea preocupați de propriile funcții și succese imediate. Bineînțeles de pe scena politică.

Nu am nici o încredere că D-nul Duvăz a exprimat o opinie serioasă în calitatea dumnealui de purtător de cuvânt al PSD – ului  dar l-am citat fiindcă s-a nimerit să exprime un adevăr.  Cert este că reforma învățământului, dacă se va face, nu va avea o bază legală ci, din nou, parazitară. Suntem probabil țara în care LEGEA a fost aruncată la coș în favoarea …ORDONANȚEI și a răspunderii asumate….. iresponsabil.

Scrie comentariul tău!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

EDUCAȚIA ZI DE ZI

Nici o zi fără educație...

Lia Muresan

*Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu imi este superior prin ceva. De aceea încerc să învăţ câte ceva pe lângă fiecare. (Sigmund Freud)

Sfaturi cosmetice

Sfaturi cosmetice pentru ingrijirea pielii

Chirurg Pediatru Cluj

Dr. Surd Adrian - medic specialist Chirurgie Pediatrica

No Justice

Fiat justitia, ruat caelum!

Dezvăluiri învăluite

FLUXURI DE IDEI ÎNVĂLUITE ŞI DEZVĂLUITE PRIN NEGURA GÂNDURILOR. INTERZIS CELOR CARE NU ÎNŢELEG NIMIC, DIN ORICE!

Gimnaziul Bassarabescu

„Nu pierdeți din vedere omenia! Mai 'nainte de orice, siliti-vă să prețuiți omenia. Fiți oameni!”- Ioan Alexandru Bassarabescu 30. XII.1870 - 29. III. 1952 - scriitor, profesor, om politic și de cultură, publicist, membru al Academiei Române.

MON FRANÇAIS

Apprendre autrement

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

Aquarelles

...din pasiune pentru pictură

PRO MUSIC

Educația muzicală în România

bassarabescu2en.wordpress.com/

Motto: „Education...for learning, for earning, for life”

Pro Educație Blog

Informație pentru educație

Viva,viva la musica!

...doar muzica

Totul E Relativ

...blogul despre orice

Educatie

Just another WordPress.com weblog

%d blogeri au apreciat asta: