STUDII PE PROFESORI. LA CE AJUTĂ?

image

 

INFOGRAFIE

Profilul profesorului român: plătit prost, dar satisfăcut moral

17 august 2014, 20:46  de Oana Craciun

”O cercetare internaţională care-i are ca subiect pe dascăli arată că profesorul român are în jur de 42 de ani şi peste 16 ani la catedră. Se simte nevalorizat, încărcat de birocraţie, dar satisfăcut de munca sa. Profesorul tipic român din gimnaziu este o femeie de 42 de ani, cu 16 ani experienţă de predare şi studii de pedagogie.

De altfel, 70% din profesorii români sunt femei, peste 93% au studii universitare şi petrec 16,2 ore pe săptămână strict pentru lecţiile predate elevilor, restul pe birocraţie. Peste 97% au absolvit cursuri de pedagogie, iar aproape 35% cred că meseria lor nu este valorizată social, în timp ce peste 91% se declară totuşi satisfăcuţi de munca lor, procent similar cu media mondială.

Acestea sunt principalele concluzii ale studiului internaţional despre profesori şi învăţământ TALIS 2013, coordonat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) în peste 30 de ţări din lume.

Cercetarea, a doua după cea operată în 2008, schiţează profilul dascălului din fiecare stat.

Birocraţie şi mentorat

Astfel, studiul de anul trecut a scos la iveală că România stă mai prost decât media la nivel mondial doar la câţiva indicatori, cum ar fi că la noi, doar 69,5 la sută din profesori au contracte de muncă nedeterminate (în comparaţie cu 83% la nivel mondial), acesta fiind efectul locurilor limitate pentru titulari an de an. De asemenea, profesorul român reclamă faptul că 17% din timpul petrecut la şcoală îl utilizează pentru chestiuni administrative şi pentru ordinea din clasă, dar şi că are nevoie de mai multă instruire pentru a le preda copiilor cu nevoi speciale. Dascălii români însă se consideră mai pregătiţi decât media mondială la capitolul cursuri în domeniul utilizărilor noilor tehnologii în predare (18,6% au spus că au mare nevoie, faţă de media de 18,9%). Nu stăm bine nici la capitolul mentorat: doar 8% au spus că au un profesor-mentor, faţă de aproape 13%, media OECD. Cu toate aceste probleme, românii se consideră însă mult mai eficienţi decât alţii la clasă: peste 95% cred că îşi ajută elevii să pună preţ pe ceea ce învaţă (faţă de media de 80,7%), iar aproape 94% că îi ajută să dobândească gândirea critică necesară în viaţă (80,3% media OECD).

Răspunsuri formale, de complezenţă

Multe dintre datele din studiu însă în realitate sunt combătute chiar de profesori,627x0 care vorbesc de supraestimarea eficienţei la catedră. „Este vorba de percepţia lor asupra realizărilor de la clasă şi eficienţei. Sau mai poate fi vorba de răspunsuri formale, de complezenţă, au spus ce au crezut că trebuie să audă cei care au întrebat“, a explicat Adrian Troie, profesor de matematică şi director adjunct la Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Capitală. Acesta nu este de acord nici cu procentul de peste 90% al dascălilor care cred că le trezesc elevilor plăcerea de a învăţa şi îi pregătesc pentru abilităţile cerute în viaţă, „probabil e invers“, susţine profesorul. „Rezultatele confirmă încă o dată că suntem o societate a extremelor. Avem speranţa de viaţă cea mai mică din Europa şi cele mai mici alocări pentru educaţie şi sănătate“, spune şi Corneliu Riegler, profesor de istorie la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“ din Bucureşti. „Opinia lor cum că-şi fac treaba foarte bine se raportează probabil la plată. Cu alte cuvinte, la cât de prost sunt plătiţi fac mai mult decât trebuie.

Aşa se explică şi de ce aproape 40% cred că nu au o meserie valorizată. De multe ori profesorul în România consideră că e mai mult un lucrător la Crucea Roşie, aproape face voluntariat“, adaugă acesta. Riegler a exemplificat problema salariilor proaste printr-o comparaţie cu felul în care sunt remuneraţi dascălii în Serbia, ţară trecută prin două războaie în ultimele două decenii: „acolo un profesor la începutul carierei ia 350 de euro, în timp ce aici eu, cu gradul I şi 25 de ani vechime, nu am încă acest salariu“.

În ceea ce priveşte lipsa mentorilor pentru dascăli, Riegler susţine că există această funcţie formal în Legea educaţiei, adică există profesori care îi îndrumă pe vitorii dascăli la partea de practică pedagogică, dar nu e un sistem dezvoltat, de mentorat, cum e peste hotare. „Datele sunt aproape de realitate. Profesorii sunt nemulţumiţi de salariile mici, însă au o mare satisfacţie morală. E o meserie pe care o faci din plăcere, e vorba de o satisfacţie imediată, vezi rezultatele muncii tale, că dă roade, profesorii trăiesc în mare din succesul elevilor“, conchide Cornelia Popa, învăţătoare şi vicepreşedinte la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).

Mai pricepuţi la IT&C sau supraevaluaţi?

În ceea ce priveşte numărul redus al celor care cred că au nevoie de cursuri pentru a utiliza noile tehnologii sau metode de predare, directorul Adrian Troie consideră că „oamenii au o autosuficienţă în ceea ce priveşte munca lor şi se supraevaluează, ne îmbătăm cu apă rece“. Ideea este susţinută şi de vicepreşedintele FSLI, Cornelia Popa. „Procentul profesorilor care susţin că au nevoie mare de formare de IT&C şi alte practici pedagogice este mult prea mic, nu cred că reflectă realitatea. Avem foarte mulţi dascăli care solicită cursuri de formare, în special pe mijloacele noi de predare, pe metodele moderne, cum să interacţioneze cu elevii“, crede Popa. Aceasta spune însă că e posibil ca profesorii să nu fi considerat că au nevoie de cursuri aprofundate pe IT&C în 2013, când s-a făcut cercetarea OECD, nefiind în vigoare noile manuale digitale, ce ar trebui să ajungă din toamnă pe băncile elevilor mici. „Într-adevăr, aceste manuale digitale ar putea reprezenta o provocare pentru dascăli, având în vedere că necesită pregătire suplimentară. Însă, baza o au, se pot descurca cu softuri educaţionale, problema e să ştie când să le folosească şi cum să le abordeze la clasă“, explică aceasta.”
Întregul articol și imaginea sunt preluate din ziarul
adevărul.ro

Scrie comentariul tău!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

EDUCAȚIA ZI DE ZI

Nici o zi fără educație...

Lia Muresan

*Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu imi este superior prin ceva. De aceea încerc să învăţ câte ceva pe lângă fiecare. (Sigmund Freud)

Sfaturi cosmetice

Sfaturi cosmetice pentru ingrijirea pielii

Chirurg Pediatru Cluj

Dr. Surd Adrian - medic specialist Chirurgie Pediatrica

No Justice

Fiat justitia, ruat caelum!

Dezvăluiri învăluite

FLUXURI DE IDEI ÎNVĂLUITE ŞI DEZVĂLUITE PRIN NEGURA GÂNDURILOR. INTERZIS CELOR CARE NU ÎNŢELEG NIMIC, DIN ORICE!

Gimnaziul Bassarabescu

„Nu pierdeți din vedere omenia! Mai 'nainte de orice, siliti-vă să prețuiți omenia. Fiți oameni!”- Ioan Alexandru Bassarabescu 30. XII.1870 - 29. III. 1952 - scriitor, profesor, om politic și de cultură, publicist, membru al Academiei Române.

MON FRANÇAIS

Apprendre autrement

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

Aquarelles

...din pasiune pentru pictură

PRO MUSIC

Educația muzicală în România

bassarabescu2en.wordpress.com/

Motto: „Education...for learning, for earning, for life”

Blog pro educatie

Informație pentru educație

Viva,viva la musica!

...doar muzica

Totul E Relativ

...blogul despre orice

Educatie

Just another WordPress.com weblog

%d blogeri au apreciat asta: