„To be or not to be,… ” plagiat?

Titlul e o parafrază  „To be or not to be,...”[1] 

De ani buni societatea românească se „luptă” la propriu și la figurat cu plagiatul. Plagiatul e ca o plagă și foarte probabil că și originea comună a numelui ne spune multe.

Cuvântul „plagiat“ vine din latinescul „plagium“, care se traduce prin „a vinde altora sclavi furați sau care nu aparțin vânzătorului“. Termenul și-a păstrat până acum sensul originar, pentru că el este, din punct de vedere semantic, sinonim cu furthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Plagiat

Definițiile din DEX nu lasă loc de interpretări dar cei care au plagiat au întotdeauna explicații. Oricum am da-o plagiatul e o „pacoste, calamitate, o nenorocire, un flagel” fiindcă cei care nu pot emite idei originale se afișează fără pic de rușine (oare ce-o mai fi și asta?) cu ideile altora și doar că nu ne obligă să îi considerăm niște artiști sau savanți. Culmea e că au și reușit mulți ani și în fața multora!

Din DEX:

PLAGIÁ, plagiez, vb. I. Tranz. A-și însuși, a copia total sau parțial ideile, operele etc. cuiva, prezentându-le drept creații personale; a comite un furt literar, artistic sau științific. [Pr.: -gi-a] – Din fr. plagier. Sursa: DEX ’09 (2009) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

PLÁGĂ,plăgi,s. f.1. Leziune a țesuturilor corpului, provocată accidental (arsură, tăietură etc.) sau pe cale operatorie; rană. 2. Situație nenorocită, pacoste, calamitate, nenorocire, flagel. – Din lat.plaga. Sursa: DEX ’98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

De când cu moda masterelor făcute după facultate, pentru unii doar de dragul de a mai sta vreo 4-5 ani „studenți” la facultăți multe (crezând într-o sporire a inteligenței atestată de diplome), s-au înmulțit și plagiatele mai ceva ca ciupercile după ploaie. Înmulțirea asta are legătură și cu doctoratele unor politicieni, primari, ofițeri sau generali sau mai știu eu ce indivizi care nu se simțeau „împliniți” fără doctoratul din CV. Exemplul lor a fost „farul călăuzitor” pentru sutele (să zic miile?) de discipoli.

 

plagiat

Exemplificare personală a plagiatului.

 

Ar fi nedrept să-i judcăm pe toți cei cu diverse lucrări de licență sau de doctorat, articole științifice sau lucrări în colaborare după metoda că au plagiat fiindcă voiau să termine mai repede sau se apropia termenul limită și ei nu aveau lucrarea gata. Nuuuuuuu! Nici vorbă!

Originea plagiatului se află adânc, în școală, în toate referatele mai mari sau mai mici, mai superficiale sau mai documentate, prezentate de elevi la îndemnul unor profesori începând chiar cu clasele gimnaziale. La liceu treaba merge deja strună fiindcă elevii au învățat metoda copy/paste avansată: scriu, pardon!, copiază paragrafe din diverse surse, strecoară greșeli minore, schimbă titlul, inserează câteva cuvinte care par comentarii personale, etc. La facultate nu cred că mai insistă nimeni ca lucrarea sau referatul să fie originale fiindcă mulți (nu toți) studenți, nu-i așa?, nu au timp.

La vârste înaintate treaba cu plagiatul stă altfel. Omul hotărât să meargă și să „câștige” titlul de doctor în …ceva (nu prea contează în ce!) se pune pe treabă și își „ia” un conducător de doctorat (un fel de șofer care răspunde dacă mașina, scuze!, doctoratul nu merge bine). El trebuie să știe tot, inclusiv de unde a scris autorul, de unde ar fi citit (la o adică), dacă există niște legi care îi dau voie la plagiat sau nu (deși astea, legile, nu par a fi foarte importante), dacă …tot.

Așa că nimeni, dar nimeni, nu-și pune problema să fie original. „Ce e asta? Cum adică original?”…am citat din întrebările unor elevi de gimnaziu. Adică(ei) nu înțeleg, pur și simplu, de ce tema propusă la doctorat nu e bine scrisă. Ce are? Nu se vorbește acolo de procesele chimice? De instrucția soldaților? De pacea pe mapamond? De ce nu e bine? Adică tu, autor, muncești zi și noapte să copiezi corect și mai uiți uneori să menționezi autorii originari și originali (că doar om ești!) și nimeni nu apreciază. Pardon! Cei care-ți sunt subalterni sau angajați e musai să aprecieze lucrarea ta de doctorat, ceilalți însă …cred că au  o pânză pe ochi!

Poate ar trebui să introducem în toate facultățile/liceele/gimnaziile un curs intitulat „Original versus plagiat” și să le demonstrăm elevilor și/sau studenților cum e să fii ORIGINAL fără ghilimele.

Din DEX:

ORIGINÁL, -Ă adj. 1. (Despre acte, opere literare și artistice; adesea s.) Care nu este făcut după nici un model, care constituie primul exemplar; care a fost produs pentru prima oară într-o anumită formă; primitiv; autentic. ♦ În original = în formă primară; necopiat; netradus. 2. (Despre idei, teorii etc.) Care a fost spus pentru prima dată de cineva, care aparține în întregime cuiva; nou. ♦ (Despre creatori de artă, de poezie etc.) Care scrie, compune, creează ceva cu totul nou, personal. 3. (adesea s.) Neobișnuit; extravagant, bizar; excentric. [Cf. lat. originalis, fr. original]. Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

2016-30-9-15-46-01

Imagine realizată personal

Pe de altă parte trebuie să recunoaștem că nici un „doctor” nu ar fi devenit ceea ce e dacă COMISIA de doctorat nu ar fi pus o ștampilă aprobatoare, mare și „zâmbitoare”, pe lucrarea de doctorat a respectivului/respectivei. Nu poate fi o mare diferență între niște comisii care funcționează la diverse examene și comisiile de doctorat. Diferența uriașă constă însă în calitatea decidenților care își pun semnăturile și certifică o lucrare de acest fel. De unde vin ei? Cât de bine cunosc domeniul lucrării? Sunt ei niște experți? Sunt la rândul lor doctori în acel ceva? Sunt morali? Sunt dispuși să nu facă rabat la nimic? Dacă toate întrebările de mai sus și altele pe care nu am cum să le scriu aici, capătă răspunsuri valoroase și pozitive, atunci cum se face că membrii acestor comisii și-au dat acordul ca acele lucrări plagiate, frauduloase, niște furturi ca s-o spunem de-a dreptul, să devină ceea ce nu sunt, iar autorii lor, doctori cu drepturi depline? Cum? Aș putea să întreb la nesfârșit asta deoarece îmi e clar că unii au plagiat dar îmi e neclar de ce niște profesori universitari doctori sau orice alt titlu or fi având au fost de acord cu asta: cu PLAGIATUL. De ce?

PS. Anumite pasaje din acest articol sunt de pamflet. Întregul articol îmi aparține, cu alte cuvinte e original și pentru a da un exemplu personal am încărcat pe site-ul http://www.plagtracker.com/ un fragment din acest articol. Rezultatul obținut se poate observa în print screen-ul de mai jos. Din păcate site-ul presupune înregistrare și plată. Se poate face însă o încercare gratuită. Ceea ce am și făcut.

verificare-plagiat

Verificarea originalității celor scrise pe site-ul PLAGTRACKER

[1] Shakespeare, „Hamlet”,  Act III, Scene i, so called from Prince Hamlet’s admonitions of „Get thee to a nunnery” to his former lover Ophelia.  https://en.wikipedia.org/wiki/To_be,_or_not_to_be. Am păstrat referințele în limba engleză, așa cum apar ele în pagina Wikipedia pentru o mai mare acuratețe fiind vorba de…plagiat.

Scrie comentariul tău!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

EDUCAȚIA ZI DE ZI

Nici o zi fără educație...

Lia Muresan

*Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu imi este superior prin ceva. De aceea încerc să învăţ câte ceva pe lângă fiecare. (Sigmund Freud)

Sfaturi cosmetice

Sfaturi cosmetice pentru ingrijirea pielii

Chirurg Pediatru Cluj

Dr. Surd Adrian - medic specialist Chirurgie Pediatrica

No Justice

Fiat justitia, ruat caelum!

Dezvăluiri învăluite

FLUXURI DE IDEI ÎNVĂLUITE ŞI DEZVĂLUITE PRIN NEGURA GÂNDURILOR. INTERZIS CELOR CARE NU ÎNŢELEG NIMIC, DIN ORICE!

Gimnaziul Bassarabescu

„Nu pierdeți din vedere omenia! Mai 'nainte de orice, siliti-vă să prețuiți omenia. Fiți oameni!”- Ioan Alexandru Bassarabescu 30. XII.1870 - 29. III. 1952 - scriitor, profesor, om politic și de cultură, publicist, membru al Academiei Române.

MON FRANÇAIS

Apprendre autrement

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

Aquarelles

...din pasiune pentru pictură

PRO MUSIC

Educația muzicală în România

bassarabescu2en.wordpress.com/

Motto: „Education...for learning, for earning, for life”

Blog pro educatie

Informație pentru educație

Viva,viva la musica!

...doar muzica

Totul E Relativ

...blogul despre orice

Educatie

Just another WordPress.com weblog

%d blogeri au apreciat asta: