Programe școlare pentru învățământul primar, gimnazial, liceal. În vigoare.
Carmen Mușat Coman
Corul Național de Cameră „Madrigal”
Petitie Online
Dana Nălbaru
Cred că ăsta e titlul care se potrivește cel mai bine „răscoalei” declanșate de Dana Nălbaru și soțul ei care, ce să vezi?, au anunțat într-o zi că, gata!, copilul lor nu mai merge la școală. Adică la școala românească. Cum așa ceva nu s-a mai văzut în România, să spui de-a dreptul că nu vrei să urmeze copiii tăi școala în SISTEMUL de învățământ românesc, după ei a venit….potopul. Cred că mulți s-au gândit: ce i-o fi apucat? Nu puteau să facă și ei precum Vanghelie, Geoană, Paleologu, Năstase, Isărescu ș.a. fără vâlvă, adică? Pentru că mie îmi e clar că aproape toți cei aflați la putere au considerat că învățământul românesc e un eșec dacă, la vârste chiar mici, și-au trimis copiii în străinătate.
Imediat toată lumea (învățată sau nu) s-a mobilizat să dea replici, cam ca la cutremur. Ba că e bine, ba că e rău, ba că nu e legal, ba că nu e bine să fie școală acasă. Cam așa o țin dezbaterile sau replicile de vreo săptămână. Ce noroc nesperat pe televiziunile de așa-zise știri!
Ca în orice împrejurare, nimeni nu stă să analizeze faptele concrete sau să ia în calcul variantele. Nu, doar se înverșunează situându-se de o parte sau alta. Linie gri nu pare să existe, adică un compromis sau măcar o analiză a sistemului propus.
Prima dată când am luat contact cu ideea de homeschooling a fost în urmă cu câțiva ani. Pe atunci primisem niște comentarii (referitoare la o cu totul altă temă de discuție) de la o doamnă (de origine română) din SUA și la o cercetare mai atentă am dat peste blogul pe care-l întreținea. Nu am fost deloc impresionată poate și din cauza cantității de invective pe care doamna le profera la adresa lui Obama sau a guvernării de atunci, dar și din cauza amestecului ciudat între educarea copiilor acasă și propriile convingeri religioase, pe care, bănuiesc, dorea să le păstreze intacte pentru familie. Mie mi s-a părut că nu e tocmai corect să faci așa educație acasă.
Între timp am încercat să mă documentez referitor la această alternativă de educare a copiilor fiindcă nu înțelegeam prea bine cum s-ar putea duce la bun sfârșit această sarcină. Mi se părea aproape imposibil ca niște părinți să realizeze tot ceea ce presupun programele școlare la toate materiile. Așa am afat că homeschooling-ul se practică de mulți ani atât în SUA cât și în Europa, că în unele țări sau pe unele continente (vezi Australia) s-a impus ca o necesitate pe când în altele e interzis și că nu există studii care să condamne cu vehemență modalitatea aceasta de educație.
Am găsit însă destule studii referitoare la homeschooling în SUA. Voi da aici doar 2 linkuri:
http://www.nheri.org/research/research-facts-on-homeschooling.html
Până la urmă, ideea acestui sistem alternativ de educație s-a născut, bănuiesc, ori dintr-o necesitate, ori dintr-o „luptă” pentru respectarea acestui drept al omului/copilului, acela prin care copilul trebuie să primească educație dar nu neapărat din partea statului. Singurul lucru pe care nu îl înțeleg din toată această gălăgie este acela că taberele, în principiu 2, vor să demonstreze că cealaltă tabără nu procedează bine, aruncând cu noroi și nu argumentând ceva.
Homeschooling?
Personal cred că toți au dreptate și aceste tipuri de educație li se potrivesc anumitor copii, anumitor familii, anumitor perioade poate din dezvoltarea copiilor. De ce să atacăm familiile care decid că nu e bine pentru copiii lor în școala românească? Asta nu le va face să o accepte și se vor găsi mereu portițe pentru ca fiecare să facă cum consideră mai bine. Pe de altă parte o majoritate care își trimite copiii în sistemul românesc de învățământ a decis deja că e mai bine așa. Din varii motive .
Ca om care am făcut parte din sistem vreo 35 de ani pot spune că există mulți, foarte mulți nemulțumiți, atât printre părinți, cât și printre copii sau profesori. Din păcate nu toată lumea e dispusă să-și asume responsabilitatea educării acasă, iar mulți nici nu ar putea să facă asta. Așa că nu prea înțeleg înverșunarea nici a unora, nici a altora. Poate ar fi mult mai bine dacă legile noastre ar fi mai clare, dacă părinții ar avea dreptul și posibilitatea să aleagă, dacă miniștiri și foștii miniștri nu ar mai da verdicte de psihologi, dacă prima doamnă doar și-ar spune o părere…dacă.
Filed under: Copii, debate, Educatia, Școala, Invatamant, profesori, părinți | Tagged: bani, Dana Nălbaru, educatie, elev, homeschooling, Invatamant, programe |
Poezii și cântece 
Pro Educație Blog 
[…] de homeschooling. Aș zice chiar că unele erau împotrivă total. Pe scurt era vorba de Dana Nălbaru și soțul ei care hotărâseră să-și educe copiii acasă. În alte circumstanțe am scris despre […]
ApreciazăApreciază
Spuneti:
” Până la urmă, ideea acestui sistem alternativ de educație s-a născut, bănuiesc, ori dintr-o necesitate, ori dintr-o „luptă” pentru respectarea acestui drept al omului/copilului, acela prin care copilul trebuie să primească educație dar nu neapărat din partea statului.”
Dimpotriva, scoala de stat este un sistem alternativ entrusted ca educatia acasa a existat inainte de scoala de stat. Scoala de stat s-a nascut ca o necesitate. Intrebarea este, ce fel de necesitate? A cui necesitate?
ApreciazăApreciază
Bănuiesc că vă referiți la faptul că educația acasă se făcea, pur și simplu, empiric în niște timpuri în care majoritatea populației era analfabetă. Sigur că exista o minimă educație, cei 7 ani de acasă pe care îi clamăm toți, chiar în aceste timpuri dar, să fim serioși!, ce educație (în sensul accesului la știință, artă, al fomării unor competențe, chiar al elementaruli scris/citit/socotit) primeau copiii pe atunci? Oare nu de-asta a apărut sistemul de învățământ organizat? Nu de-asta era un fel de punct principal în programul oricărei guvernări de la noi sau de pe mapamond? Adică: educarea tuturor copiilor pentru ca ei să aibă șanse egale în viață. Sigur acum privim lucrurile dintr-o altă perspectivă și, multora, nu le mai place acest tip de educație, în sistem organizat. Poate prea organizat. Și, da, continui să cred că ideea educării copiilor acasă a (re)apărut fiindcă unor părinți nu le-a mai plăcut „încorsetarea” în niște norme, reguli, regulamente și mai știu eu ce limitări, a copiilor lor. Ca să nu mai vorbim de faptul că astăzi mulți părinți se simt în stare să suplinească școala.
ApreciazăApreciază
A, nu, ma refer la perioada in care erau mult mai putini analfabeti ca astăzi. Ma refer la perioada in care oamenii au inteles ce înseamnă libertatea si au scris o Constituție care a facut tara cea mai libera din lume. La perioada cind scrierile de atunci au fost atit de complicate in content incit majoritatea persoanelor de azi nu inteleg mai nimic.
Nu, sistemul de stat nu a apărut pentru ca sa ofere educație. Sint destule dovezi care sa arate ca nu e asa.
ApreciazăApreciază
Da, ușor de zis că sunt destule dovezi. Pe de altă parte nu există doar o țară și o constituție. Există țări și constituții. Mai bune sau mai rele. Mulți au înțeles ce înseamnă libertatea dar puțini au și putut să o aibă. Oare în țările Africii asta înseamnă același lucru ca în America sau România? Oare acolo e preferabil ca acei copii să nu facă deloc școală? Câți părinți din țările acelea ar dori sau ar gândi măcar să-și educe copiii acasă? Și nu mă refer la elite.
ApreciazăApreciază
Google este plin de exemple care arata ca școala de stat a fost infiintata pentru a controla populația. Sistemul prusac este un exemplu si model pentru școlile de astăzi. Si se vede. Nu cumva sa spui ca nu mai vrei sa depinzi de stat in ce privește educatia, ca imediat roboțeii programați sa gindeasca ca daca statul nu te educa ramii analfabet sar in sus cu insulte si epitete.
Da, exista tari si constituții insa nu toate au ca baza libertatea. In Africa, ca si in România, exista mentalitatea ca statul trebuie sa educe, ca trebuie sa ofere. In America au luat ființa Harvard, Yale, etc. fără cerința din partea statului. Sute de ani oamenii au putut fi educați fără guvern, astăzi cind avem mult mai multe la indemina nu mai putem fără stat. Interesant.
ApreciazăApreciază
Pentru cineva care vrea să convingă pe alții de beneficiul homeschoolingului ar trebui să nu faceți trimiteri la google ci să puteți da măcar câteva exemple argumentate. Și, da, pot fi de acord că spusele dumneavoastră au mult adevăr în ele. Problema intervine atunci când trebuie să punem asta și în aplicare. Nu merge peste tot și exact asta subliniam și în articol: că există o majoritate importantă care crede (încă) în beneficiile școlii instituționalizate.
ApreciazăApreciază
Am dat exemplu sistemul prusac. Se poate citi din orice sursa se doreste. Cine doreste sa gaseasca care a fost scopul scolilor publice se informeaza singur, din diferite surse. Cel mai usor sint de gasit pe internet. Google este un prieten bun pentru cei care doresc sa faca hs pentru ca se pot gasi multe cursuri la indemina, la facultati destul de serioase.
Normal ca exista o majoritate importanta care crede in beneficiile scolilor de stat, doar asa au fost conditionati sa gindeasca. Cu un scop. Insa problema este ca sint unii care nu mai accepta acest control. De ce nu li se recunoaste acest drept? De ce nu sint lasati in pace parintii care vor sa se ocupe de copiii lor acasa? De ce sint insultati si pusi la colt? Vrei sa-ti trimiti copiii la scoala de stat, fa-o, nu te opreste nimeni. Dar nu opri parintele care vrea sa se ocupe el insusi de copiii lui. (vorbesc in general, nu spun ca „tu” ai spus asa ceva)
ApreciazăApreciază
Vorbim de același lucru în termeni diferiți: citiți cu atenție ce am scris! Noi încă nu avem vreo prevedere în lege pentru homeschooling. Oamenii au găsit totuși portițe. Cei care se poziționează împotriva unei altfel/astfel de educații își vor exprima categoric părerile și s-a văzut foarte bine valul de păereri categorice împotriva deciziei Danei Nălbaru. Cine a mai văzut ca STATUL să cedeze ceva fără luptă până la capăt? Asa că nu cred că toate astea se vor rezolva pe principiul: „De ce nu sint lasati in pace parintii care vor sa se ocupe de copiii lor acasa?”
ApreciazăApreciază
De acord, statul nu va lasa cu usurinta controlul din mina. Dar asta nu inseamna ca nu se poate face educatie daca nu este oferita de stat. De acord si cu faptul ca nu toti parintii pot si vor sa isi educe copiii acasa. Sa zicem ca de la stat este de asteptat sa fie impotriva, dar cum ati scris si in articol, oameni care habar nu au cu se maninca hs, au insultat pe cei care au fost de acord.
ApreciazăApreciază
Doar constatam. Mie îmi plac argumentele pro și contra și nicidecum acele insulte și blamul. Am citit însă destule articole în care oameni simpli sau politicieni și foști miniștri dădeau verdicte, încât m-am hotărât să scriu articolul. Abordarea mea era că ar trebui să ascultăm toate părțile nu să le blamăm. Nu cred că am avut prea mare succes dar cel puțin am încercat.
ApreciazăApreciază
Am inteles. Intentia mea era sa arat ca noi stim numai cum este cu educatie de stat, iar daca face cineva hs inseamna ca inventeaza roata, cind de fapt hs a fost inainte de existenta scolilor de stat. E ceva nou in Romania, da, in ultima suta de ani, sa zicem. De aceea e bine sa ne uitam la alte tari care au sistem de hs cum se descurca. Cred ca concluziile ar fi mult mai clare.
ApreciazăApreciază
Poate din cauza asta persoana căreia i-ai vizitat blogul a adus invective la adresa lui obama, pentru ca a vazut ca dorește ca statul sa fie la fel de puternic si doritor de control ca celelalte state socialiste, distrugind libertatea care a facut din America cea mai libera tara. Nu toti sint de acord sa joace cum le cinta statul.
ApreciazăApreciază
Vă răspund clar și cât de concis pot fiindcă nu vreau să intru în polemici sterile. Eu doar am subliniat în articol de ce nu am aquiesat atunci la ideea homeschoolingului și nicidecum nu am blamat ideea. În continuare respectiva persoană poate face cum dorește, asta nu înseamnă că mie o să-mi placă, repet, mie. Nici acum, nici altădată. Eu judec lucrurile altfel, am o altfel de abordare. Sunt convinsă că STATUL nu e ceva care să-ți placă și să-l accepți, dar modelul american e greu de implementat în altă parte. Formarea statului american e chiar esența lui. Oameni de cele mai diverse naționalități și cu cele mai diverse concepții și principii ca să nu mai vorbim de nonconformiști sau chiar oameni certați cu legea au reușit ceea ce n-ar fi crezut nimeni: să creeze o națiune. Foarte bine! Noi însă trăim în alte locuri, avem alte tradiții, avem alte repere. Dacă libertatea e la baza „construcției” americane și oamenii se simt acolo bine, trăiesc cum doresc și pot să-și propună și să și reușească schimbarea legilor, iar e foarte bine. La noi, momentan, această abordare nu e realistă. Și nici nu se grăbește nimeni să „lupte” pentru asta. Exact ce spuneam în articol: cum s-au grăbit mulți să blameze hotărârea Danei Nălbaru și a soțului ei. Cu înverșunare și fără argumente.
ApreciazăApreciază
Comparatia pe care am facut-o cu America a fost ca americanii nu au avut scoli de stat si de aia tot au fost mai educati decit acum. Pe vremea aceea a fost mai rau financiar, mai putin confortabil, etc decit este astazi in Romania, totusi au inteles ca asta este responsabilitatea parintilor. Exemplul american este pentru ca a vedea ca se poate educatie si fara ca so ofere statul. In Romania abordarea nu este realista pentru ca oamenii nu pot intelege cum poate cineva sa nu fie dependent de stat.
Insa comentariul meu initial a fost doar o remarca la faptul ca hs a existat inaintea scolii de stat, deci nu „s-a nascut dintr-o necesitate” de nu a accepta sistemul de stat.
ApreciazăApreciază
Se prea poate să aveți dreptate dar…repet aici abordarea e alta și majoritatea (adică mulți mulțumiți și nemulțumiți de sistem) nu „luptă” pentru altceva. Cei care dispun de suficienți bani au ales sistemul privat dar ei sunt destul de puțini.
ApreciazăApreciază
Nu stiu sa existe „altceva” pentru care sa lupti. Ori esti in sistem, ori in afara lui. Chiar si sistemul privat este cu numele, pentru ca statul il controleaza si pe acela.
ApreciazăApreciază
Asta avem în acest moment. Sistemul e bine înfipt și nu va ceda ușor. Ca să fie și mai greu, după atâtea reforme, e total nereformat, învechit, prăfuit. Nimeni nu a vrut ca elevii să-și deschidă orizontul. Cei care au reușit, am scris deja asta, au avut….noroc.
ApreciazăApreciază
Cineva cu numele de Steve Wilkins cred, a spus ca scoala a esuat numai daca crezi ca scopul ei a fost ca sa educe copiii. Sistemul de stat nu poate si nici nu vrea ca copiii sa-si deschida orizontul. Daca isi deschid orizontul, ei vor voii sa fie liberi, nu dependenti. Pe cine mai controleaza atunci statul?
ApreciazăApreciază
Bună întrebare dar mai e mult până acolo. Mulți au spus că școala a eșuat și asta poate fi adevărat fiindcă există minți care nu se pot încadra în regulile școlii. De-asta și spuneam că sistemele alternative trebuie luate în considerare și nu blamate.
ApreciazăApreciază
Eu cred că asta e alegerea fiecaruia în funcție de mentalitate, necesități, placere, etc. Nu înțeleg de ce ar trebui blamați unii sau ceilalți. Dar așa-s românii, cu foame de scandal și au rămas probabil, fără subiecte. Plus că au foarte clar tatuat în ADN că, dacă nu ești de acord cu mine, ești împotriva mea. Nimic nou..
ApreciazăApreciază
Da.Si eu tot asta cred. Și mai cred că asta este principalul motiv pentru care învățământul românesc continuă să se degradeze. Nu căutăm si, implicit, nu găsim metode care să li se potrivească elevilor, copiilor dar și familiilor. Pe „principiul” că e mai bine în sistem decât în afara lui.
ApreciazăApreciază
Eu cred că sunt mari interese la nivel… înalt, ca sistemul actual să rămână așa cum este. Fiecare reformă a fost făcută parcă special în detrimentul învățământului. Dacă s-ar dori, s-ar putea. Eu continui să cred că statul ne vrea proști. Iar cei care nu accepta tratamentul ăsta, își iau lumea în cap și se îndreaptă spre locurile unde au șansa reală de respect și educație.
E doar părerea mea…
ApreciazăApreciază
Nu pot să vă contrazic fiindcă s-ar putea să aveți dreptate. Dacă mă uit în urmă la modul cum fiecare nou ministru al învățământului venit să reformeze și a reformat până s-a ales praful, încep să înțeleg că asta ar cam fi ideea. De ce să mai reformăm că tot nu iese nimic? Sau, părinții (și copiii) să se sature de atâtea reforme și să zică: lasă că vor face și copiii noștri ce vor face toți. De exemplu, Daniel Funeriu (fost ministru el învățământului) mi s-a părut de-a dreptul furibund la ideea de homeschooling: http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/scoala-acasa/daniel-funeriu-homeschooling-ul-nu-este-o-alternativa-educationala-570389. Ca să nu mai amintesc de alte personalități și „personalități”. Eu nu spun s-o acceptăm. Spun doar să cercetăm, să luăm în calcul chiar alte alternative de educație.
ApreciazăApreciază