„…să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale…”

…ceea ce s-a și întâmplat, în pur spirit caragialesc. Definirea punctelor esențiale ar fi o problemă dar ce mai contează atunci când vrei cu adevărat.

Camera deputaților a adoptat o nouă formă a Legii educației. (material preluat de pe http://www.hotnews.ro/

Nu demult ministrul învățământului anunța că nu se fac schimbări în învățământ, că trebuie să ne concentrăm pe stabilitate, că..bla, bla, bla. Niște schimbări „micuțe” parcă totuși am putea face, s-a gândit Parlamentul, în urma modificărilor la alte modificări făcute de d-na Andronescu, acesta fiind motivul sau pretextul.

Și uite-așa ne aleserăm, pe data de 5 martie (o fi fost vreo „babă” nefastă), cu o lege a învățământului aproape nouă care probabil că va mai „suferi” niște schimbări în funcție de cine va mai dori să ne arate că muncește fără să schimbe nimic esențial în educație și învățământ.

Citind schimbările la schimbări mi-am dat seama că prevederile noi sunt de fapt cele vechi dar, o prevedere „frumoasă” pentru viitor e degrevarea de ore. Adică: vor fi degrevați de ore cei care reprezintă  „personalul didactic de conducere îndrumare și control” și cei desemnați de sindicat. Mai pe scurt: inspectori și directori. Nu se înțelege prea bine pe cine va desemna sindicatul să fie degrevat de ore dar e aproape sigur că aceștia vor fi cei care duc o adevărată muncă „sindicală” și nu cei care stau prin școală de dimineață până seara, respectiv consilierii educativi.

Consilierii educativi care fac o muncă aproape la fel ca a directorului (plan managerial, coordonare proiecte, proiectare și coordonare activități extracurriculare, consiliul elevilor, rapoarte și statistici, legătura cu ONG –urile, voluntariatul, obligația de aparticipa la ședințe și cercuri de profil, etc.) nu vor fi degrevați de nimic și nu vor fi nici plătiți pentru această muncă fiindcă, nu-i așa?, nu sunt bani. Aici se va face în continuare muncă voluntară (en-gros) fiindcă ministerul crede cu tărie că acestor oameni le place la nebunie ceea ce fac. E pură pasiune.

Cam de când s-a redenumit această funcție din învățământ, cadrele didactice desemnate să o ocupe, au „beneficiat” de niște frumoase promisiuni în fiecare an: „în acest an se are în vedere o remunerare a acestei funcții”.  Am auzit asta vreo 8-10 ani de la inspectorul de specialitate. Ce s-a întâmplat? Nimic. Acum aud alta: „consilierii educativi pot fi plătiți din fondurile extrabugetare ale școlii” dar…ce să vezi? nimeni nu o face.

Cert este că noua formă a legii educației se va aplica (sperăm) până când cineva, undeva, va constata că nu mai corespunde sau că s-au făcut greșeli impardonabile și va depune un proiect care să o modifice. Oare care generație de elevi va apuca să beneficieze de următoarele prevederi?

Munca în stil german ar trebui să înceapă de foarte…sus

Într-un articol pe care l-am citit recent este reiterată ideea că profesorii nu prea muncesc atât de mult pe cât ar trebui și chiar că cele 40 de ore pe care le au prin lege în norma didactică sunt un fel de…abureală. Ideea de la care se pornește, cred, este aceea că ar trebui să fim, noi  profesorii, riguros controlați și să ni se impună statul în școală pe parcursul celor 8 ore.

Și m-am gândit chiar că aș putea fi de acord cu asta dar, în calitate de angajat la STATUL care nu mai face nimic pentru mine, ar trebui să pun și eu niște condiții. Și asta fiindcă o LEGE trebuie respectată de ambele părți.

Pentru asta ar trebui mai întâi să văd sala Parlamentului plină cu parlamentarii plătiți și de mine, votați și de mine, care stau acolo pentru a propune, dezbate și adopta LEGI. Pentru că, dacă se dorește într-adevăr, o responsabilizare a acestui sector bugetar, neproductiv în mintea prea puțin evoluată a multora, exemplul ar trebui să vină de foarte sus. Momentan la capitolul acesta stăm atât de prost încât nu cred să existe vreun profesor, fie și mai puțin interesat de școală, care să aibă spre ce parlamentar să se uite ca să ia exemplu. La președinte degeaba ne-am uita fiindcă nu-l vedem decât la conferințele de presă sau când anunță măsuri pe care ar fi trebuit să le ia guvernul, deci nu știm cât muncește decât din spusele personale. Ca să-l cred ar trebui să am încredere în instituția Președinției. Și nu am.

În al doilea rând statul ar trebui să mă plătească pe mine care muncesc mult mai bine decât îl plătește pe cel care nu muncește sau aproape stă. Adică în loc să-mi dea 9,35 lei pe oră (la 40 de ore pe săptămână acum pe care le și depășesc) să-mi dea un salariu motivant. De exemplu 25-30 de lei pe oră (tot la o normă de 40 de ore/săptămână).

În al treilea rând statul să nu mai arunce banii pe fereastră plătind tot felul de tâmpenii și să spună (de 20 de ani) profesorilor doar 2 cuvinte: „Nu avem”, care cuvinte au devenit un fel de motivație puternică pentru cei care și așa nu munceau și o dezamăgire permanentă pentru cei care munceau.

În al patrulea rând să înființeze statul școli în care să am condiții să stau și eu cred că majoritatea profesorilor ar sta de bunăvoie la școală. Adică să am un cabinet sau cel puțin un loc în care să nu-mi deranjez colegii sau elevii pentru pregătire. Să am materiale didactice, acces la internet și calculator. Biblioteca să nu aibă vreun program în funcție de hachițele bibliotecarei iar dacă am nevoie de copiator să nu fie nevoie să-mi cumpăr hârtia și tonerul. Să-mi pună statul la dispoziție și rechizite pe care eu, ca profesor, le „consum” prin natura meseriei.

Să am și o sală de spectacole în școală fiindcă elevii unei școli trebuie să fie îndrumați și pe partea artistică. Poate că ar trebui să mai existe și niște dotări cum au profesorii germani (pe care s-a gândit cineva să ni-i dea exemplu) care stau 8 ore: sistem de sunet, jucării și/sau instrumente muzicale, televizoare, dvd-playere etc.

Dacă STATUL ăsta (scuze!) pe care-l paște grija că nu stă profesorul 8 ore la școală mi-ar asigura toate astea eu una aș sta. Altfel aș ruga STATUL să înceapă cu impunerea legii de acolo de unde se vede până jos și se vede prost: Parlament, Președinție, Guvern.

Technorati Tags: munca, program, profesori, elevi, control, școala, statul