Avancronica unui dezastru: Bac 2012

Toate liceele din România au olimpici. Și se laudă cu ei. Când vine vorba de sportivii olimpici lauda e și mai mare fiindcă sportul „se vede”. Cu chimia sau fizica, cu matematica sau informatica nu e la fel  fiindcă acolo olimpicii  nu se prea laudă, învață mult și sunt, de obicei, modești.

Dacă ești profesor într-un liceu care are olimpici sportivi e aproape sigur vei avea de-a face cu următoarea situație:  aceștia (olimpicii sportivi) vor da pe la școală doar între două competiții (adică rar) și nu vor duce grija notelor, tezelor sau recapitulărilor.  Grija asta revine conducerii liceului, dirigintelui și profesorilor care trebuie să aibă în vedere olimpicul respectiv. El nu doar că trebuie să participe la cantonamente și competiții, nu doar că trebuie să treacă clasa, nu doar că trebuie să termine cele 12 clase ci trebuie să iasă și cu o medie bună. Și iese.

În România nu există un sistem bine pus la punct (nu există nici un sistem) pentru ca sportivii de performanță să acceadă la studii și sport în același timp cu șanse egale. Olimpicii sportivi nu au șansa asta fiindcă li se cere doar performanță sportivă. Dacă reușesc acolo e bine, restul trebuie aranjat. Așa se face că, din nou, Bacalaureatul a fost un dezastru. Care dintre sportivii olimpici sau care așteaptă să intre în vreun lot a avut timp să învețe la toate materiile de bac? Doar cei vreo 32-33%, restul au fost siguri că și la Bac se va întâmpla ca la toate testele, tezele, ascultările, recapitulările.

Din păcate sistemul pornește prost chiar din clasele primare și gimnaziale. Elevii care încep practicarea unui sport de la vârste mici se confruntă cu aceleași probleme. Dacă pleacă să se antreneze în lungi cantonamente nimeni nu le asigură și pregătirea pentru școală. Părinții trebuie să facă alegeri dificile: să continue antrenamentele fiindcă elevul are reale aptitudini sportive sau să renunțe fiindcă constată că pregătirea școlară e în declin.  Antrenorul sau antrenorii nu au niciodată grija acestor elevi. Pe ei nu-i interesează decât performanța sportivă. Ce e și mai grav MECTS nu asigură acestor elevi un cadru special pentru ca ei să poată învăța pe parcursul anilor în care fac performanță sportivă.

Ca să fim corecți nici ceilalți olimpici nu beneficiază de condiții deosebite deși ar trebui. Când ai asemenea capacități și minți de geniu tu, stat, ar trebui nu doar să te lauzi cu olimpicii ci să le oferi condiții, burse, posibilități multiple pentru pregătire, etc.

De-asta nu cred că mă miră rezultatele de la sesiunea specială de bacalaureat.

UPDATE

Articol numai bun de citit în contextul anual al examenului de bacalaureat: „Plagiatul și bacalaureatul”

Viitorul an școlar 2012 – 2013

Încă de ieri Ministerul Educației a anunțat structura viitorului an școlar 2012 – 2013.  Acesta va avea doar o zi mai mult decât  acum (178) și va respecta în mare măsură structura existentă.

Există și noutăți. Ministerul Educației introduce din luna septembrie 2012 un program intitulat „Sport pentru toți, toți pentru sport” dedicat sportului de masă în școli.

În așteptarea ordinului ministrului care a fost trimis către Monitorul Oficial iată structura anului școlar 2012 – 2013: 36 de săptămâni însumând 178 de zile lucrătoare. Vacanța de iarnă va avea 3 săptămâni iar cea de primăvară 2. Vacanța elevilor din ciclul primar va fi între 29 octombrie – 4 noiembrie. Săptămâna „Școala Altfel” se va derula între 1 – 5 aprilie.

Semestrul I

• Cursuri – luni, 10 septembrie 2012 – vineri, 21 decembrie 2012
• In perioada 29 octombrie – 4 noiembrie 2012, clasele din învățământul primar și grupele din învățământul preșcolar sunt în vacanță.
• Vacanța de iarnă – sâmbătă, 22 decembrie 2012 – duminică, 13 ianuarie 201

Semestrul al II-lea

• Cursuri – luni, 14 ianuarie 2013 – vineri, 5 aprilie 2013
• Vacanța de primavara – sâmbătă, 6 aprilie 2013 – duminică, 21 aprilie 2013
• Cursuri – luni, 22 aprilie 2013 – vineri, 21 iunie 2013
• Vacanța de vară – sâmbătă, 22 iunie 2013 – duminică, 8 septembrie 2013
  • Pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfășurarii examenului național de Bacalaureat. Cursurile claselor terminale se încheie în data de 31 mai 2013
  • Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 36 de săptămâni din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfășurării evaluării naționale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie in data de 14 iunie 2013
  • Pentru învățământul special – clasele a IX-a – a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 182 de zile.

Referitor la programul de încurajare a sportului în școli secretarul de stat Oana Badea a declarat:

„Am ajuns la concluzia că anul şcolar 2012-2013 trebuie să fie dedicat sportului de masă în şcoli. Programul iniţiat de MECTS va cuprinde o ofertă, un calendar de activităţi sportive la care pot să adere voluntar şcolile, fără obligativitate, dar care va presupune angrenarea a cel puţin 50% din elevii şcolilor”. Vom avea un sistem de încurajare a oricărui cadru didactic să obţină certificatul pentru participarea la acest program, astfel încât să obţină recompense în urmă activităţilor. Ne gândim chiar la voluntariatul pe care îl pot realiza studenţii de la facultăţile de profil.”

Programe școlare pentru clasa pregătitoare

După ce ordinul ministrului în legătură cu clasa pregătitoare a pus pe jar mii de părinți din toată țara, ministerul încearcă să „dreagă busuiocul” informând pe toți cei interesați despre conținutul programelor pe care ar trebui să le studieze copiii la clasa pregătitoare. Începe chiar dezbaterea lor, ceea ce poate fi „vestea bună”.

Programele școlare petnru clasa pregătitoare au fost publicate, miercuri, 29 februarie 2012, pe www.edu.ro . Ele vor fi supuse dezbaterii publice timp de două săptămâni începând cu 1 martie 2012. Există și o adresă  de mail pe care se pot trimite propunerile: clasapregatitoare@medu.edu.ro  sau pe adresa MECTS, str. General Berthelot nr. 28-30, Bucureşti, sector 1, cod 010168, în scris.

Publicarea rapidă a fost probabil impulsionată și de faptul că magistrații au decis că existența clasei pregătitoare este legală. Cum n-ar fi legală dacă legea educației a fost asumată și nu dezbătută și votată?

Iată mai jos conținutul programelor supuse dezbaterii:

1. Programa şcolară – Comunicare în limba română
2. Programa şcolară – Educaţie pentru societate
3. Programa şcolară – Religie
4. Programa şcolară – Matematică şi explorarea mediului
5. Programa şcolară – Muzică şi mişcare
6. Tehnologii de informare şi comunicare
7. Programa şcolară – Educaţie fizică şi sport
8. Programa şcolară – Consiliere
9. Programa şcolară – Arte vizuale şi lucru manual

Cum ar trebui să progreseze copiii pe parcursul ciclului de achiziții fundamentale – clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II –a  – se poate observa din documentul următor:

Progresia competentelor in ciclul achizitiilor fundamentale

Nota privind elaborarea planului-cadru pentru invatamantul primar pentru clasa pregatitoare si clasele I și a II -a

Se deschide o nouă școală: Discovery.ro

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că, începând cu data de 16 ianuarie 2012 canalul de televiziune Discovery va lansa programe speciale pentru elevii români. Emisiunile sunt dedicate elevilor din clasele V – XII dar și profesorilor și sunt destinate a facilita înțelegerea fenomenelor științifice. Deși utilizarea materialelor în cadrul orelor de matematică, fizică, chimie, biologie, etc, nu este obligatorie, acestea au fost realizate respectând programele școlare din România. De asemenea, materialele vor putea fi utilizate prin descărcarea lor de pe portalul special dedicat: http://scoala.discovery.ro.

În perioada 16 ianuarie – 30 martie vor fi difuzate peste 55 de episoade, urmând ca acestea să fie reluate până la finalul semestrului al II – lea. Programele vor fi dublate în limba română și nu vor avea pauze publicitare. Episoadele vor fi dedicate câte unei discipline pe zi: Luni – matematică, Marți – chimie, Miercuri – biologie, Joi – fizică, Vineri – alte științe. Ora de difuzare va fi 14.00 cu reluare a doua zi la 8.00, precum și în perioada week-end-ului.

Ministrul Daniel Funeriu a declarat: „Venim în completarea resurselor de învățare asistate de calculator (AEL, un alt proiect major al ministerului) care sunt astăzi disponibile în toate liceele din România. Este prima dată când Ministerul Educaţiei intră în parteneriat cu o reţea globală de televiziune dispusă să îşi ofere resursele pentru atingerea unui obiectiv comun: susţinerea educaţiei ştiinţifice şi utilizarea resurselor de tip nou în şcoli.”

Salutară această inițiativă a parteneriatului al ministerului cu un canal prestigios de televiziune precum „Discovery”. Rămâne de văzut, fără a deveni cârcotași, cât impact vor avea emisiunile special concepute pentru elevi asupra lor. Noua inițiativă MECTS + Discovery ar fi de dorit să aibă o soartă mai bună decât programul AEL – lăudat de d-nul Funeriu – care în multe școli a sucombat din lipsă de administratori, de suport tehnic sau probabil din alte cauze ascunse.

„Tu faci lista scurtă!”

Pe site-ul MECTS a fost publicat următorul anunț de consultare publică:

„Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului demarează o consultare publică în rândul cadrelor didactice, ce are ca obiectiv eliminarea documentelor a căror elaborare sau completare duc la supraîncărcarea muncii de zi cu zi a dascălilor.
„Tu faci lista scurtă!”, pentru că ne dorim ca fiecare dascăl să spună răspicat ce anume consideră util. Mai mult, ne interesează să ştim ce apreciază ca fiind lipsit de utilitate, din numărul total al documentelor solicitate.
În perioada 18 noiembrie 2011-15 ianuarie 2012, pe site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, www.edu.ro, se va afla un chestionar cu lista documentelor pe care, potrivit legislaţiei în vigoare, MECTS şi ARACIP le solicită cadrelor didactice. Ne dorim de la dascăli să răspundă cu onestitate şi să ne spună cât de util, sau inutil pentru activitatea zilnică, este fiecare document din cele care se regăsesc în listă.
Aşteptăm răspunsurile şi propunerile cadrelor didactice. Rezultatele consultării vor conduce la reducerea timpului consumat de dascăli pentru completarea documentelor necesare. Nu în ultimul rând, acestea vor fi sistematizate şi clasificate, din punct de vedere al gradului de standardizare sau individualizare.
Tot ce este inutil trebuie să dispară! Dar ceea ce convenim, în urma acestei consultări, ca fiind util pentru îmbunătăţirea activităţii de zi cu zi la clasă va trebui să fie interiorizat de fiecare dascăl şi tratat cu responsabilitate.
Pentru a răspunde întrebărilor din chestionar, vă rugăm să accesați următorul link.
Vă mulţumim!”

Este salutară intenția ministerului de a degreva cadrele didactice de corvoada completării unor documente școlare care s-au dovedit inutile de-a lungul multor ani dar, cred că documentele cu adevărat inutile nu figurează în totalitate în listele puse la dispoziție prin link-ul oferit. Cele care ne „mănâncă” o bună parte din timp și nervi sunt acelea care vin aproape în fiecare zi și din partea oricui are nevoie de vreo hârtie și, culmea!, au data de….ieri.

Ce să mai vorbim de reducerea consumului de hârtie pe care o „promovăm” în școli tuturor elevilor? După un an școlar toți cei care promovează cu adevărat reducerea utilizării hârtiei s-ar îngrozi dacă ar intra în școală și ar putea vedea toată cantitatea de hârtie consumată (aprox. 3/4 inutil) acolo.

Și totuși! Ministerul a făcut un pas în această direcție și acest lucru trebuie apreciat. Să participăm la această consultare publică accesând link-ul din anunț sau dând click pe imaginea chestionarului.

Școlile vor organiza concurs pentru ocuparea posturilor vacante

De curând MECTS a emis  o instrucțiune privind ocuparea posturilor care se vacantează în acest an școlar. Prin această instrucțiune se dă dreptul școlilor să-și organizeze concurs pentru aceste catedre vacante. Oare s-a mai întâmplat vreodată asta?

Situația  devine extrem de dificilă în condițiile în care tot mai mulți profesori renunță la post după începutul anului școlar. Se pare că statisticile sunt nu doar albastre ci de-a dreptul negre și nu seamănă deloc cu prezentările în roz ale d-nei Oana Badea care dădea asigurări peste asigurări (mai ales părinților) că toți elevii vor avea profesori bine pregătiți la clasă.

Nici înainte de aceste vacantări nu stăteam prea bine fiindcă în școli au ajuns, ce-i drept, profesori cu note mari la examenele date cu camere video dar fără experiență pedagogică. Și nu sunt puțini.

Salariile foarte mici, naveta extrem de costisitoare, stresul indus prin orice nouă măsură așa-zis reformistă, legi peste legi care se adaugă unei legi a educației asumată și nu dezbătută, cred că sunt doar vreo câteva motive dintr-o lungă listă de supermotive (cum ar zice liceeni noștri) de demisie pur și simplu.

Aștept cu nerăbdare să văd cine se va prezenta la vreun concurs organizat de vreo școală din România dacă deja se hotărâse să plece din învățământ.

• INSTRUCŢIUNE privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor care se vacantează pe parcursul anului şcolar 2011-2012 (pdf.)

„Graba” MECTS

Mai mult de vreo 70 –80  de acte normative subsecvente legii educației naționale așteaptă să fie puse în practică sau adoptate la MECTS.  Nu cred să le vedem prea curând după cum stau lucrurile. În schimb, ministerul nostru s-a grăbit să publice planificările calendaristice pentru aproape toate disciplinele, lucru de altfel lăudabil și care ar fi trebuit să se întâmple cu mulți ani în urmă.

Să rămânem însă doar la calificativul „lăudabil” pentru că se observă cu ochiul liber că nu la toate disciplinele s-a lucrat cu aceeași scrupulozitate și cu aceeași grijă pentru ca, beneficiarii acestor planificări calendaristice să  aibă timpul necesar să se dedice elevilor. Cam așa se lăuda ministerul!

Și spun asta fiindcă am studiat planificările calendaristice pentru disciplina educație muzicală. După ce le-am parcurs pe cele  pentru clasele de gimnaziu mi-am dat seama că structura lor e un fel de „copy”- „paste” al conținuturilor din programă. Spun „un fel” fiindcă există multe greșeli. Teme scoase din programă și care se regăsesc în planificări sau alcătuirea unei unități de învățare gen „practica muzicală”, ca să iau doar un exemplu. Spre deosebire de alte discipline aici nu am reușit să aflu colectivul de profesori care a lucrat (sau nu) la aceste planificări. Nu vreau să mă lansez aici  într-o analiză a acestor planificări calendaristice doar pentru această disciplină, dar ele sunt departe de a fi modele. Analiza va fi realizată cu profesorii de specialitate.

Nici precizările făcute de minister înainte de publicarea planificărilor nu m-au lămurit prea mult. Sunt obligatorii? Nu sunt obligatorii? Temele noi, care apar în planificări dar  nu există în programă, trebuie predate? Ce programe sunt valabile în acest an școlar fiindcă site-ul curriculum 2011 nu există și s-au închis și cele din anii anteriori? Unde se pot consulta totuși programele?

Nu mi se pare deloc că începem anul școlar sub bune auspicii. Toate acestea ar fi trebuit date publicității cel puțin la începutul lunii august, fie și pe rând, pentru ca cei interesați să le studieze. Mă tot întreb când va realiza ministerul învățământului acel site  pe care să găsești cu ușurință tot ce te interesează, așa cum promisese.

Pentru cei interesați iată link-ul la care pot fi accesate planificările calendaristice:

http://www.edu.ro/index.php/articles/c975

Dacă nu puteți accesa link-ul  de mai sus (fiindcă se întâmplă des) trebuie să urmați pașii:

1. www.edu.ro
2. Învățământ preunversitar (prima pagină în partea dreaptă)
3. Din meniul din stânga se alege pagina a 2 –a : planificări calendaristice

MECTS: lovituri de fulger

MECTS  lucrează fiindcă din toamnă vrea să aplice „măsuri fulger” în toate școlile din România. Ierarhizări, testări, notări, predare diferențiată, statistici, priorități, securizare, contabilizarea absențelor, etc. Din acest punct de vedere privite lucrurile există, propriu- zis, două vești: una bună și una proastă.

Vestea bună este că MECTS face totuși ceva cu aplicabilitate din acest an școlar în toate școlile din România. Vestea proastă este că, profesorii, care trebuie să aplice măsurile fulger, vor afla abia la 1 septembrie (poate chiar mai târziu) și vor fi ca primăriile noastre atunci când cade prima zăpadă, luați pe nepregătite.

De ani de zile constat că ultimii care află ceva în ceea ce privește exercitarea profesiei lor sunt profesorii. Ministerul educației și presa știu mult mai mult decât oamenii de la catedră și cu mult timp înainte, după care ministerul și  presa se miră, se-ntreabă, se indignează de ce lucrurile nu au mers cum trebuie.  Și asta se întâmplă dintr-o mulțime de motive care privesc comunicarea dar și fiindcă MECTS are un site stufos și aproape imposibil de urmărit; nu are o secțiune cu noutățile care apar pentru a nu mai fi nevoiți profesorii și cei interesați să caute prin presă și să fie acuzați că au interpretat și scos din context; multe dintre inspectoratele școlare nu au, la rândul lor site-uri actualizate și utile; forumurile puse la dispoziție de același minister sau de SIVECO prin SEI nu prea au loc decât de discuții probabilistice sau de laude (SIVECO se laudă de zor cum a mai reușit nu știu ce performanță – trafic depășit– în timp ce lecțiile din AeL au încremenit la nivelul de acum câțiva ani iar în multe școli sistemul nu mai funcționează fiindcă nu are cine să-l întrețină).

Dar, de la 1 septembrie, tot corpul profesoral din România va pune în practică măsurile – fulger ale ministerului pentru care va fi instruit probabil la fel de fulgerător și va afla (tot fulgerător) că trebuie să facă în vreo câteva zile ceea ce nu s-a făcut în ani de zile, adică mai mult decât viteza fulgerului. Deși ministerul, prin vocea d-nei Oana Badea, nu comunică și rezultatele așteptate, ele nu sunt departe de a se constitui într-un nou eșec.

De la aflarea și înțelegerea măsurilor de către profesori până la aplicarea lor așa cum dorește ministerul este o cale la fel de lungă ca și cea pe care ar trebui să  o urmeze elevii de la testele inițiale până la finele anului școlar în care media lor ar trebui, teoretic, să crească.

Acum vreun an ministerul educației promitea că din toamna acestui an site-ul său va fi unul modern pe care profesori, elevi, studenți, părinți, oricine altcineva interesat de acest domeniu, va găsi toate informațiile necesare: de la programe școlare și structura sistemului, la legislație și proiecte didactice, de la noutăți și modele de predare la universități acreditate la regulamente școlare, de la manuale aprobate la culegeri pe domenii ba chiar și modele de proiectare didactică realizate după programele școlare. Cu alte cuvinte: TOT. Așa ar face ministerul ceva foarte util pentru toți cei implicați în sistemul de învățământ, în educația din România.

N-am văzut și nici nu cred că voi vedea prea curând la MECTS.

Sursa acestui articol este ziarul „Gândul” din 29 iulie 2011 cu „MĂSURILE-FULGER pe care Ministerul Educaţiei le pregăteşte pentru la TOAMNĂ pentru toţi elevii din România” și nicidecum vreun newsletter de la minister sau portalul EduManager care se declară „liderul informației în educație”.

Tel verde pentru bacalaureat

Lecturi obligatorii: starea învățământului românesc

Probabil că nu sunt mulți cei care s-au gândit să citească „Raportul  asupra stării  sistemului național de învățământ” publicat de MECI (și nu de MECTS)  în 2010 pentru anul 2009 dar, poate ar trebui fiindcă acesta  cuprinde date relevante și pentru aproximativ 7 – 8 ani anteriori. Raportul (care se află și pe acest blog pe pagina Rapoarte) cuprinde inclusiv rezultatele la testele PISA (aflate și pe blog) dar și la alte teste administrate elevilor români, teste despre care probabil ar fi trebuit să aflăm toți cei implicați în sistemul educațional. Mi s-ar părea chiar un lucru de bun simț ca MECTS să publice periodic buletine electronice cu astfel de date esențiale sau rezultate  pe care să le pună la dispoziția tuturor factorilor implicați în sistemul național de învățământ.

Lectura raportului nu este ceva foarte atractiv (statisticile fiind baza) dar, îți poate aduce  niște informații extrem de utile. Și parcurgerea lui este destul de dificilă  având totuși avantajul că este structurat pe capitole clar delimitate. Foarte important: orice capitol ai lectura rezultatele expuse sunt dezamăgitoare. Am ales să expun aici pe  foarte scurt esențialul raportului în ceea ce privește finanțarea și efectivele. Și acesta  ar fi următorul:

• populația școlară a scăzut dramatic în perioada 2001 – 2008 iar cea mai drastică scădere s-a înregistrat la efectivele de gimnaziu. Cauzele acestei scăderi dramatice nu sunt foarte concret explicate și nici nu se înțelege foarte bine de ce tocmai la gimnaziu: tabel 1
• Ponderea cheltuielilor pentru învățământul  gimnazial și liceal din totalul cheltuielilor pentru educație a înregistrat aceeași scădere ca și efectivele: tabelele 2 și 3
• pentru învățământul superior aceeași pondere a crescut simțitor de la 20,1 în 2001 la 32,9 în 2008: tabelul 4.

Dacă ar fi să ne raportăm la tot ceea ce știm despre fondurile alocate învățământului în ultimii vreo 10 ani (faimosul procent din PIB) ar trebui să ne amintim că tot timpul guvernele transmiteau cu emfază cum a crescut suma „alocată an de an educației”. Acum aflăm și că suma se ducea cu precădere la…învățământul superior în timp ce învățământul preuniversitar rămânea fără bani. Adică: în timp ce cheltuielile din școli se tot reduceau, materiale didactice nu se achiziționau, elevii nu aveau acces la internet, mijloace moderne sau manuale noi, profesorii erau plătiți prost, în învățământul superior se alocau unui student în 2008 – 5022,9 mii lei în medie, față de 1065,3 mii lei în 2001 (de 5 ori mai mult).Sumele sunt în lei noi.

În același timp în intervalul 2001 – 2008 finanțarea învățământului gimnazial și liceal a scăzut în medie cu 8-10 procente ca pondere din suma (mai pe înțelesul nostru) alocată educației. Cheltuielile de personal s-au redus și ele mult dar, coincidență sau nu, ministerul anunță în raport că are date despre aceste cheltuieli doar până prin 2005. De aceea nu știm ce s-a mai cheltuit cu personalul din învățământ în anii 2006 – 2008 – tabelele 1,2 și 3. Oare unde s-ar putea găsi aceste date care reflectă modul cum au stagnat (comparând cu prețurile aduse întotdeauna la nivel european) umilitor salariile dar și alte cheltuieli pentru învățământul preuniversitar? Și de ce s-au pierdut exact când era mai mare nevoie de ele pentru o statistică?

Tabel 1.

 

Tabel 2.

Tabel 3

 

Tabel 4

La capitolul evaluări raportul arată că stăm prost pe toată linia cu mici diferențe de procentaje. Adică stăm prost la nivel intern și prin comparație suntem pe ultimele locuri la nivel european. În statistici nu există nici un capitol dedicat olimpicilor cu care ne lăudăm tot timpul (statul se laudă) poate fiindcă o mică elită de copii capabili de performanțe excepționale nu are cum să schimbe fața învățământului nostru. La sfârșitul clasei a IV –a cele mai slabe rezultate se înregistrează la limba română dar nici la matematică sau științe elevii nu stau mai bine – tabelul 5.

Tabelul 5

Datele statistice mai arată că și la capitolul absolvire stăm prost fiindcă în 2007-2008 s-a înregistrat cea mai scăzută rată de absolvire a clasei a VIII – a iar diferențele dintre mediul rural și cel urban au atins cote maxime mediul rural situându-se cu 24 de procente sub cel urban – tabelul 6.

Tabelul 6

Am lăsat la sfârșit rezultatele obținute de elevi la faimoasele teze unice care n-au avut nimic unic, n-au evaluat aproape nimic, n-au creat vreo emulație în rândul elevilor și n-au dat vreo măsură justă a competențelor lor. Raportul marchează sec că rezultatele au avut o „evoluție oscilantă”. Cele mai slabe rezultate sunt, din nou, la limba și literatura română unde, în semestrul II al anului școlar 2008-2009 a existat cea mai scăzută rată de promovare iar mediul rural e în urma celui urban.

Tabelul 7

Așa stând lucrurile cu starea învățământului românesc trebuie să mai așteptăm vreo 2-3 ani ca să aflăm, prin 2013, dacă faimoasele măsuri de reducere a cheltuielilor și salariilor, de comasare a școlilor sau claselor au avut vreun efect benefic asupra învățământului sau ne vom găsi și atunci în aceeași stare. Uitasem de legea învățământului care se va aplica treptat și nu va putea să-și dea justa măsură decât prin 2017. Și mai uitam de ceea ce știm cu toții: dezastrul de la bacalaureatul din 2010 pe care putem singuri să-l adăugăm la raport.

Continuare într-un articol viitor…(click pe tabele pentru mărire)