Simulare și cârpeală

imageCa în fiecare an, de vreo câțiva ani încoace, se dau simulări. Se simulează, adică, ce ar face sau ce ar trebui să facă elevii, puși în situația de examen. Pentru asta se cheltuie bani, timp și nervi. Bani, timp și nervi ai tuturor: elevi, părinți, profesori, inspectori, etc., „cheltuială” cam fără nici un folos, fiindcă, aflăm după simulări, că părinții sunt nemulțumiți, că elevilor aproape nu le-a păsat de simulare, că profesorii constată, a mia oară, slaba pregătire a elevilor, că inspectorii țin ședințe cu directorii de școli despre cum să înceapă pregătirea suplimentară neplătită, în timp ce ministrul e OPTIMIST: „Eu sunt optimist, chiar dacă sunt nemulţumit de rezultatele acestei simulări” , a declarat d-nul ministru Remus Pricopie și a completat „deși şapte din zece elevi au obţinut note sub 5 la simularea evaluării naţionale, nu trebuie să fie luate decizii pripite.”

Eu nu înțeleg deloc, dar deloc, optimismul ministrului a cărui treabă nu este aceea de a fi optimist, ci de a găsi soluții pragmatice pentru un învățământ aflat în derivă și în  care elevii, cei mai mulți după cum s-a văzut și de această dată ( 48,8 la sută dintre elevii de clasa VIII-a prezenţi la simularea evaluării naţionale au obţinut medii peste 5, respectiv 66,95 la sută la limba română şi 30,4 la sută la matematică), nu sunt deloc interesați de învățătură.

image

Simulările evaluării naționale (și ale bacalaureatului ) din fiecare an demonstrează o realitate cruntă pe care nimeni nu o analizează la justa valoare.

  • Pe de o parte există elevii care nu au reușit să treacă de nota 4,99 obținând note între 1 și 4,99, note pe care nimeni nu e dispus să le contabilizeze, fiindcă abia atunci s-ar vedea (tot statistic și procentual)  numărul elevilor de clasa a VIII  – a care nu cunosc noțiuni elementare de limba română și matematică.
  • Pe de altă parte sunt elevii care au obținut acel 5, demonstrând ministrului că „se poate”. Rămâne de văzut dacă acest 5 reflectă într-adevăr o serie de competențe minime la limba română și matematică, fiindcă, de multe ori, 5 este o notă subiectivă, o demonstrează chiar studii făcute de-a lungul timpului. Și 4,99 este o notă suficient de subiectivă ca să ne pună pe gânduri.
  • Elevii care se încadrează în segmentul notelor de la 6 la 10 rămâne astfel extrem de mic. Sigur că nu am o statistică, dar cât de mare poate fi procentul celor cu 8, de exemplu? Aceste statistici nu sunt date publicității (poate nici nu le face nimeni de frică, dar mă îndoiesc) fiindcă ar îngrijora foarte tare pe toată lumea dacă s-ar afla că elevii învață 8 ani de zile și la final nu pot face față unui examen cu probe de dificultate medie sau ușoară.

În altă ordine de idei, personal, cred că simulările testează nivelul de pregătire al elevilor la un grad mai mare de dificultate și, dacă se constată că elevii nu fac față, examenul va avea probe cu grad redus de dificultate (vezi simulare și examen în 2013). Așa încât, după examenul real, toată lumea este mulțumită: părinții, elevii, profesorii, inspectorii, statisticile (!?) și ministrul fiindcă a avut dreptate când a recomandat ore suplimentare de pregătire. Neplătite. Cârpeala a funcționat deși ea se numește „a-ți fura singur căciula”.

P.S. Ministrul Educaţiei a avut o videoconferinţă cu toţi inspectorii şcolari şi i-a rugat să înceapă discuţiile cu directorii de şcoli, anunță toate site – urile de știri. Discuții despre ce?

Ca să nu mai așteptați…

D-nul ministru al învățământului, Remus Pricopie, a trecut de la faza „deschiderii” totale pentru „marele dialog” la faza: „Eu nu cred că putem condiţiona un act didactic – simulările – de un anumit tip de solicitări de ordin financiar. Aceste simulări se cunosc de luni de zile, nu e ceva ce a fost introdus săptămâna trecută, am discutat inclusiv cu sindicatele şi am stabilit că persoanele implicate în aceste procese evident vor beneficia de timp liber, de recuperare. Nu s-a pus problema niciodată să discutăm despre o plată după sistemul examenelor naţionale.”

Ce-i drept nici eu nu cred. Nu cred nimic din ceea ce declară vreun ministru sau vreun paralamentar. Cea mai bună dovadă că nu trebuie să ne încredem în ei este recent destrămata USL. Asta doar ca o paranteză.

Ca de fiecare dată,  cadrelor didactice li se promite …muuuult timp liber. Ăsta nu costă bani și ministerul îl preferă fiindcă se confundă, până la contopire,  cu concediul legal al cadrelor didactice, concediu pe care parlamentarii și guvernanții îl petrec în insule exotice, iar ceilalți, prin sindicat la „litoralul pentru toți”. Toți profesorii, se înțelege.

SalariiSe adeverește astfel că ministerul nu vrea să mai dea nimic pe lângă salariile mizerabile (comparativ cu ASF de exemplu), ci vrea să tot ia. A luat sporurile unor angajați din administratia școlilor (aici poate avea dreptate fiindcă nu poți să fii șef atunci când stai singur pe post), dar se urmărește și mărirea normei directorilor și reducerea, obligatoriu nu?, a sporului pentru această funcție.

În curând, sper să nu am dreptate, examenle vor intra în norma didactică și nu vor mai fi plătite deloc, fiindcă ministrul a declarat deja că în alte țări, Franța de exemplu, ele sunt încadrate într-o lege: „Noi plătim examenele reale, de evaluare naţională şi bacalaureat. În Franţa, aceste examene se desfăşoară după un regulament aprobat în 1934 şi fac parte din sarcina didactică.” Cred că a uitat să precizeze „încă plătim” și să specifice diferențele de salariu între un profesor francez și unul român.

„Potrivit raportului OECD „Education at a Glance, 2013”, salariul mediu lunar primit de un profesor din Luxemburg se ridică la 5.800 euro, iar în Germania la 3.600 euro. Conform publicaţiei Daily Mail, profesorii englezi de şcoală primară primesc 2.700 euro pe lună, mai mult decât cei din Franţa (2.100 euro) sau Italia (2.080 euro)…. Un profesor din România din învăţământul preuniversitar, cu gradul I, peste 15 ani de vechime şi normă întreagă nu câştigă mai mult de 1.700 lei pe lună – sub 380 euro”

Am citat dintr-un articol publicat pe realitatea.net : „Meseria de profesor face toţii banii în Europa.”Sublinierea și fontul mărit, îmi aparțin. Poate guvernanții au miopie.

Deși recunoaște că: „Este cel mai complicat semestru din ultimii 25 de ani pentru profesori. Sigur, şi pentru elevi, dar pentru profesori, directori şi inspectorii şcolari este cel mai complicat an. Eu cred că trebuie să avem două lucruri diferite care, la un moment dat, se unesc între ele. Pe de-o parte este munca de zi cu zi a unui profesor, iar munca lui nu înseamnă numai ce predă, înseamnă şi ce corectează acasă, inclusiv această pregătire pentru examen”, ministrul nu are timp de analize complicate. Nu îl interesează cum, când și cu ce eforturi, fac profesorii acele ore suplimentare. Nu contează dacă sunt ziua, noaptea, în week-end sau rupte din timpul pe care fiecare ar trebui să-l dedice familiei sau pur și simplu propriei persoane. Nu, asta nu contează. Contează doar că profesorii trebuie să muncească pentru salariul de mizerie (de la buget) în timp ce mulți alți angajați ai statului au prevăzute în lege salarii și sporuri (plătite și de profesori) care depășesc limita imaginației în România.

Ca de obicei profesorii trebuie să se „hrănească” cu …SPERANȚE. „Cealaltă problemă, a bugetului Educaţiei, este una preluată de Guvernul Ponta în termeni realişti. S-a plecat de la 2,7% din PIB pentru educaţie în 2011, în 2012 am avut aproape 3% din PIB, în 2013 a fost 3,24%. În 2014, am ajuns la 3,4%. Am avut mai multe discuţii cu premierul, cu Ministerul Finanţelor şi sperăm ca direcţia să meargă în sus, iar salariile profesorilor să crească, nu ca urmare a introducerii unor simulări sau evaluări naţionale, ci ca urmare a unei politici coerente a Guvernului de creştere a creşte salariile cadrelor didactice”

Deci, după atât de multe discuții, direcția s-a stabilit: există speranțe să meargă în sus. E vorba de salarii.

A fi sau a nu fi absolvent cu…bacalaureat

AbsolventA început examenul de bacalaureat.  Astăzi, 10 iunie 2013, se desfășoară prima probă: evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba şi literatura română (proba A).
Proba aceasta se va desfăşura în intervalul 10 – 12 iunie şi va fi urmată de evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B) –  croată, maghiară, germană, sârbă, slovacă, turcă şi ucraineană. Această probă este  programată între 12 şi 14 iunie 2013.

În intervalul 17 – 21 iunie va avea fi susţinută proba D – evaluarea competenţelor digitale, iar proba orală la o limbă de circulaţie internaţională (proba C)  –  engleză, franceză – este programată între 25 şi 28 iunie.

Probele scrise sunt programate astfel:

1 iulie – limba şi literatura română;

2 iulie – limba şi literatura maternă;

3 iulie – proba obligatorie a profilului;

5 iulie – proba la alegere a profilului şi specializării;

Rămâne de văzut dacă statisticile de la finalul examenului ne vor da motive de bucurie sau vor fi (a câta oară în ultimii ani?) motiv de îngrijorare pentru soarta absolvenților și a învățământului românesc.

Până atunci însă: Succes tuturor candidaților!

Reforma reformelor pe placul miniștrilor

Ministrul Remus PricopiePe fondul crizei care continuă în toată Europa dar și al austerității care se mai „înmoaie” fiindcă n-a dat roadele așteptate de politicieni, în România apare, neanunțată și nedezbătută, o nouă reformă a învățământului. Cum ar fi putut noul ministru să lase să treacă pe lângă el așa o oportunitate? Ce învățământ am mai avea dacă un ministru ar „dormi în front”?

Întrucât nu-mi amintesc ca în campania electorală a USL-ului să se fi vorbit despre învățământul românesc reformat în viitorii 4 ani, înseamnă că acum ne aflăm în fața reformei neanunțate. Cum locul de unde poți afla informații noi despre învățământ nu e nicidecum site-ul Ministerului Educației și Învățământului sau vreun site asociat, aflăm veștile din interviurile date de ministru pe unde e invitat, respectiv la Pro TV, la emisiunea  „După 20 de ani”.

Așa că, doar cu o săptămână înainte de Sfintele Paști, ministrul Pricopie ne anunță scurt că din anul școlar 2013 – 2014 s-a terminat cu statul degeaba prin școli fiindcă elevii vor fi verificați la finalul a câte doi ani de studiu: la finalul claselor a II –a, a IV-a, a VI-a și a VIII –a. Și asta doar în interesul elevilor ca să nu mai fie surprinși de examenul de la finalul clasei a VIII –a. Deși domnia –sa constată că elevii sunt tot mai slab pregătiți nu propune luarea în considerare a acestor examene ci doar …examinarea de dragul examinării, adică aceste evaluări nu vor conta pentru nota elevului. Sau cel puțin nu vor conta deocamdată, ca să nu se sperie părinții și elevii și să protesteze la atâtea evaluări (presupun).

Ceea ce nu ne spune ministrul este că s-ar putea să conteze pentru „nota profesorului”. Dacă se va constata, anual, că rezultatele elevilor sunt slabe, foarte slabe sau „atât de slabe”, de ce nu s-ar recurge în viitor la penalizări salariale?

În rest numai de bine….

  • clasa pregătitoare rămâne acolo unde e;
  • abecedarul va fi împărțit în două, nu se știe de ce sau pe ce principii;
  • simulările se vor organiza la nivel național, asta însemnând că se vor da, de fapt, mai multe examene de evaluare națională și de bacalaureat într-un an fiindcă simulările se vor face exact în aceleaşi condiţii în care au loc şi examenele naţionale. Probabil că experiențele triste și neplăcute de până acum, în care unele inspectorate școlare s-au trezit făcând subiecte pentru evaluarea națională cu grad de dificultate de tip olimpiadă, l-au adus pe ministru cu picioarele pe pământ.
  • manualele vor avea și format digital, dar numai pe site-ul ministerului;
  • elevii vor face mai mult sport fiindcă s-a constatat că nu fac mișcare și se scutesc cu miile de la aceste ore (aproape 50%), așa, pur și simplu. Nimic nu spune ministrul însă de baremele stabilite de ani de zile pentru probele pe care elevii le dau și care, scriam și într-un articol anterior, sunt de-a dreptul draconice.
  • doar cu câteva zile înainte ministrul făcuse un program „special” de mișcare elevilor într-o altă intervenție: la începutul anului școlar viitor vor avea o zi în care toți vor face mișcare și în Școala altfel vor avea două zile dedicate sportului și mișcării. Și nu va conta dacă elevul e scutit sau nu, normal sau având dizabilități.
  • profesorii se vor pregăti în continuare, mai ales cei de la clasele pregătitoare și, probabil (presupun), tot „nepregătiți” vor fi dacă în fiecare an se face o nouă reformă a învățământului;
  • Fiind atât de hotărât să reformeze învățământul din România, noul ministru a dat publicității și noua curriculă pentru învățământul primar.

    Planul Cadru final pentru invatamantul primar

    Viitorul sună bine! Probabil vom avea parte de astfel de anunțuri lunar ca să ne obișnuim cu …reforma.

    Școlile vor organiza concurs pentru ocuparea posturilor vacante

    image

    De curând MECTS a emis  o instrucțiune privind ocuparea posturilor care se vacantează în acest an școlar. Prin această instrucțiune se dă dreptul școlilor să-și organizeze concurs pentru aceste catedre vacante. Oare s-a mai întâmplat vreodată asta?

    Situația  devine extrem de dificilă în condițiile în care tot mai mulți profesori renunță la post după începutul anului școlar. Se pare că statisticile sunt nu doar albastre ci de-a dreptul negre și nu seamănă deloc cu prezentările în roz ale d-nei Oana Badea care dădea asigurări peste asigurări (mai ales părinților) că toți elevii vor avea profesori bine pregătiți la clasă.

    Nici înainte de aceste vacantări nu stăteam prea bine fiindcă în școli au ajuns, ce-i drept, profesori cu note mari la examenele date cu camere video dar fără experiență pedagogică. Și nu sunt puțini.

    Salariile foarte mici, naveta extrem de costisitoare, stresul indus prin orice nouă măsură așa-zis reformistă, legi peste legi care se adaugă unei legi a educației asumată și nu dezbătută, cred că sunt doar vreo câteva motive dintr-o lungă listă de supermotive (cum ar zice liceeni noștri) de demisie pur și simplu.

    Aștept cu nerăbdare să văd cine se va prezenta la vreun concurs organizat de vreo școală din România dacă deja se hotărâse să plece din învățământ.

    Didia Saint - Georges

    Lisette Georgescu: „Nu pleci în umbră Didie dragă, muzica ta va lumina sufletele noastre îndurerate astăzi când ne despărțim de tine.”

    Justiție Oarbă

    Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

    EDUCAȚIA ZI DE ZI

    Nici o zi fără educație...

    Lia Muresan

    *Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu imi este superior prin ceva. De aceea încerc să învăţ câte ceva pe lângă fiecare. (Sigmund Freud)

    Sfaturi cosmetice

    Sfaturi cosmetice pentru ingrijirea pielii

    Chirurg Pediatru Cluj

    Dr. Surd Adrian - medic specialist Chirurgie Pediatrica

    No Justice

    Fiat justitia, ruat caelum!

    Dezvăluiri învăluite

    FLUXURI DE IDEI ÎNVĂLUITE ŞI DEZVĂLUITE PRIN NEGURA GÂNDURILOR. INTERZIS CELOR CARE NU ÎNŢELEG NIMIC, DIN ORICE!

    Gimnaziul Bassarabescu

    „Nu pierdeți din vedere omenia! Mai 'nainte de orice, siliti-vă să prețuiți omenia. Fiți oameni!”- Ioan Alexandru Bassarabescu 30. XII.1870 - 29. III. 1952 - scriitor, profesor, om politic și de cultură, publicist, membru al Academiei Române.

    MON FRANÇAIS

    Apprendre autrement

    CRONICA [R]

    If you're walking through hell, keep walking.

    Aquarelles

    ...din pasiune pentru pictură

    PRO MUSIC

    Educația muzicală în România

    bassarabescu2en.wordpress.com/

    Motto: „Education...for learning, for earning, for life”

    Pro Educație Blog

    Informație pentru educație

    Viva,viva la musica!

    ...doar muzica

    Totul E Relativ

    ...blogul despre orice

    %d blogeri au apreciat asta: