"Vom avea în vedere interesul elevilor. Nici un elev să nu sufere. Trebuie să punem în aplicare această ordonanţa cu costuri sociale minimale", a declarat ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.
Întrebarea ar fi: Cum adică nici un elev să nu sufere? sau De ce să nu sufere?
Nu de alta dar chiar acum când ministeriabilii se țin de ședințe, o mulțime de elevii din România suferă: de frig, de lipsă de învățători și profesori, de apă potabilă, de grupuri sanitare, de spații de învățământ, de navetă, de bani pentru a-și continua studiile, de boli cronice, de scolioză căpătată la școală, de dislexie pe care n-o tratează nimeni în România, de autism care nu apare în în „vederile” ministerului învățământului etc. Ei toți vor înceta să sufere? Care ar fi costurile minimale și pentru cine sunt ele minimale?
"Îmi iau în serios această misiune. Dialogul cu sindicatele e foarte important. Sindicatele au fost invitate în 5 ianuarie 2010 la o întâlnire. Îi voi ruga să îmi prezinte viziunea lor. În minister se lucrează la cele mai bune propuneri pe care le vom discuta cu sindicatele. În urma acestor măsuri şi a propunerilor sindicatelor, în prima săptămână a lunii ianuarie vă voi prezenta punctul de vedere al ministerului cu care se va intra la negocieri cu sindicatele", a adăugat Daniel Funeriu.
Cât de important poate fi dialogul cu sindicatele după publicarea hotarârilor în Monitorul Oficial ? Și, mai ales, de ce se mai lucrează în minister…după publicarea în Monitorul oficial ? Care sunt cele mai bune propuneri și cine le-a făcut? Cum se va desfășura dialogul și negocierile, dacă sindicatele nu au nimic iar ministerul are Monitorul oficial?
Ministrul a dat asigurări că "nici un post nu va fi pierdut până la 31 august 2010. Realitatea e că avem în lucru mai multe tipuri măsuri".
Există posturi care vor fi pierdute începând cu 1 ianuarie 2010 deci ceea ce spune ministrul seamănă cu un neadevăr, ca să mă exprim elegant. Sau s-o fi numind minciună și ea este pedepsită chiar de Regulamentul școlar? ( ROFUIP)
N-ar mai rămâne de spus decât: și-am încălecat pe-o șa și v-am spus că vă chemăm la negocieri.
Stați liniștiți! „…Concedierile sunt parte a procesului de reformare a statului şi, ca orice reformă, implică anumite costuri", spune Traian Băsescu. Și tot Domnia – Sa: "Reducerea celor 15.000 de posturi decurge din sistemul de finanţare. ” Abia acum m-am liniștit. Când știu din ce anume face parte și că implică anumite costuri relaxarea e totală. Ce mă făceam dacă nu știam? Nu știam de ce ce mi-a luat statul 30% din salariu pe noiembrie și decembrie. Astea fiind acele „anumite costuri”.
Ar mai rămâne întrebarea întrbărilor pentru guvernul actual: Cine a decis ca noi, bugetarii să plătim costurile dacă nu noi am condus țara în ultimii (hai să zicem) 5 ani?
Filed under: criza, Educatia, elevi, Școala, Invatamant, politica, profesori, părinți | Leave a comment »